Prietenul de jos, din vale
Doar Tu, Păstorule slăvit
Mi-ai numărat lacrimi amare
Doar Tu, Isuse, m-ai iubit.
Chiar când umblam pe căi greșite,
Când nu Te meritam cu niciun chip,
O, nu mi-ai judecat fapte-adâncite,
Ci m-ai iubit desăvârșit.
Când inima era neînțeleasă,
Respinsă sau grea rănită ,
De Tine, Strălucire negrăită
A fost pe veșnicii aleasă.
Prietenii de jos, din vale
Negreșit, sunt foarte rari.
Doar Cel ce ia poveri de-a tale
E Hristos, El veșnic far.
{Iuliana Rusu}

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu